Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce
Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce
 
 
   
 
 
 
Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce
 
Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce
Arata alte articole din aceeasi categorie
Parintele Calciu - Puterea Sfintei Cruci

Mare este puterea crucii Tale, Doamne, cĂ„ s’a Ăźnfipt in loc si lucreazĂ„ Ăźn lume. Ea face din pescari Apostoli si din pĂ„gĂąni mucenici, ca sĂ„ se roage pentru sufletele noastre.


Iubiti credinciosi,

Cùnd Mùntuitorul a decis sÄ Se jertfeascÄ pentru mùntuirea lumii, El a ales ca instrument de torturÄ si de moarte pentru Sine, cel mai infam mijloc de pedeapsÄ pe care ßl avea lume vremii ßn care a trÄit: crucea. In conceptia popoarelor asiatice si, prin ßmprumut, chiar si imperiul roman, crucea era mijlocul de moarte chinuitoare pentru marii tùlhari, pentru ucigasi, iar dupÄ ßnceperea rÄspùndirii crestinismului ßn lume, ea a fost folositÄ ßn largÄ mÄsurÄ de cÄtre ßmpÄratii romani pentru uciderea crestinilor. Unii crestini, ßn special pe vremea persecutiei lui Nero, erau crucificati, unsi cu smoalÄ si li se dÄdea foc pentru a arde de vii, ca niste torte pentru mÄrturisirea lui Dumnezeu si a lui Iisus ca Mùntuitor al lumii de cÄtre cei care ßl predicau si acceptau sÄ moarÄ pentru El.

Astfel, crucea ßsi schimbÄ semnificatia infamantÄ, ßncepùnd cu rÄstignirea lui Iisus si devine instrument de venerare si de acces la mùntuire; pentru cÄ nimeni nu mai poate vorbi acum de cruce si de moartea pe cruce, fÄra a se gùndi, mai departe, la Invierea lui Iisus dupÄ moartea pe cruce si, implicit, la ßnvierea noastrÄ a tuturor, cei care au fÄcut cele bune spre ßnvierea vietii, iar cei care au fÄcut cele rele, spre ßnvierea osùndei. (In. 5: 29)

De ce a ales Iisus crucea pentru a muri pe ea? De ce a vrut El sÄ facÄ din acestobiect infamant instrumentul de salvare a lumii? Mai ßntùi cÄ, pentru Dumnezeu nu existÄ nimic infamant pe acest pÄmùnt, pentru cÄ El a fÄcut totul bine. Numai pÄcatele noastre stricÄ binele fÄcut de Dumnezeu; ßn al doilea rùnd stÄ faptul cÄ, ßn sistemul de creatie pe care Dumnezeu l-a ales, crucea este elementul de bazÄ, atùt ßn planul real, cùt si ßn cel intelectual. ToatÄ creatia ßn aceastÄ lume este bazatÄ pe organizarea materiei ßn formÄ de cruce. Sistemul de atractie si respingere, care este tot o formÄ de energie ßn cruce, solicitÄ materia ßn asa fel, ßncùt ea nu se poate organiza pe plan orizontal si pe plan vertical fÄrÄ a-si lua ca principiu de asezare crucea. Nu existÄ un singur obiect sau fiintÄ veritcale, sau cùt de cùt un relief, care sÄ nu-si aibÄ crucea ca axÄ de organizare. Un copac creste pe verticalÄ, dar si pe orizontalÄ; o fiintÄ mobilÄ, de asemenea. Mai mult, toate fiintele si vegetalele au o simetrie bilateralÄ, adicÄ bratul lung al crucii trece prin mijlocul fiintelor creùndu-le aceastÄ simetrie. In reprezentÄrile grafice, tot crucea, bratele ei orizontale si verticale categorisesc valorile negative (ßn stùnga bratului vertical si sub bratul orizontal), stabilindu-se astfel o ierarhizare a valorilor ßn plan intelectual cu care lucrÄm ca si cum ele ar fi materiale. Orice obiect creat de om si care se miscÄ pe pÄmùnt, pe apÄ sau ßn aer, are ca principiu fundamental ßn structura lui crucea.

De aceea a ales Dumnezeu acest simbol pentru a ne duce pe calea mĂąntuirii, pentru cĂ„ ea, crucea, este elementul fundamental pentru planul material si intelectual. Prin moartea pe cruce a lui Iisus, crucea capĂ„tĂ„ cea mai ĂźnaltĂ„ semnificatie, aceea de a fi conditia mĂąnturii noastre. Oricine voieste sĂ„ vinĂ„ dupĂ„ Mine sĂ„ se lepede de sine, sĂ„-si ia crucea si sĂ„-mi urmeze Mie. (Mc. 8: 34) Crucea este atĂąt de importantĂ„, nu numai pentru cĂ„ MĂąntuitorul a murit pe ea si martirii care au urmat dupĂ„ El si au murit pentru El, dar este locul sfintit de sĂąngele Lui Hristos si pe ea s’a Ăźntemeiat sfĂąnta BisericĂ„, Ăźn mod mistic. DacĂ„ Biserica vĂ„zutĂ„ a fost ĂźnfiintatĂ„ la 10 de zile dupĂ„ InĂ„ltarea MĂąntuitorului la cer cĂąnd, Ăźn urma PogorĂźrii Sf. Duh, prin predica Sf. Petru, s’au botezat ca la trei mii de suflete, acolo pe Golgota Si pe cruce s’a realizat pe plan mistic sacrificiul pe care Iisus l-a anuntat ucenicilor SĂ„i la Cina cea de TainĂ„ cĂąnd a numit pĂąinea trupul SĂ„u si vinul sĂąngele SĂ„u: Iar pe cĂąnd mĂąncau ei, Iisus, luĂąnd pĂąine si binecuvĂąntĂąnd, a frĂąnt si, dĂąnd uceniclor, a zis: Luati, mĂąncati, acesta este trupul Meu. Si luĂąnd paharul si multumind, le-a dat zicĂąnd: Beti dintru acesta toti, cĂ„ acesta este sĂąngele Meu al Legii celei Noi, care pentru multi se varsĂ„ spre iertarea pĂ„catelor. (Mt. 26: 26-28). Acolo s’a instituit sfĂąnta Euharistie, prin rugĂ„ciunea pronuntatĂ„ de Iisus atunci cĂąnd a binecuvĂąntat pĂąinea si vinul, dar temelia misticĂ„ a Bisericii s’a pus pe Golgota, pe sĂąngele vĂ„rsat pe cruce. De aceea, bisericile noastre de zid au formĂ„ de cruce (sau de corabie) de aceea, la mormĂąntul crestinilor adevarati, la capul lor, stĂ„ de veghe, pĂąnĂ„ la Judecata din UrmĂ„, Crucea, fie de piatrĂ„, fie de lemn, fie crucea spiritualĂ„ pe care si-o ia orice crestin, cĂąnd acceptĂ„ pe Hristos. Nimeni nu-L poate accepta pe Hristos fĂ„rĂ„ a-si asuma si crucea Lui. Nu este usor sĂ„-ti asumi aceastĂ„ cruce. Ea este pentru multi dintre oameni, care se supun Ăźntelepciunii lumii acesteia, nebunie. SfĂąntul Pavel spune Ăźn Epistola IntĂąi cĂ„tre Corinteni, 1: 18-19: CĂ„ci cuvĂąntul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mĂąntuim, este puterea lui Dumnezeu. CĂ„ci scris este: pierde-voi Ăźntelepciunea celor Ăźntelepti si stiinta celor ĂźnvĂ„tati o voi nimici. De fapt, Ăźn aceasta constĂ„ a-ti lua crucea si a urma lui Hristos: sĂ„ spui lumii: nu mĂ„ amĂ„gi, lume. Ies din tine si urmez lui Hristos. Stiu cĂ„ Ăźntelepciunea ta este falsĂ„ si cĂ„ stiinta ta este nebunie Ăźnaintea Domnului meu. Si, mai ales, sĂ„ fii consecvent Ăźn hotĂ„rĂźrea ta si oricĂąt ar Ăźncerca lumea sĂ„ te prindĂ„ Ăźn plasa ei, cu promisiuni si Ăźmpliniri materiale si sociale, cu cĂąntecul ei de sirenĂ„ amĂ„gitoare, nu te lasa prins. Mergi pe calea ta de om al credintei, fĂ„ bine tuturor, spune adevĂ„rul cuvĂąntului lui Dumnezeu, iubeste dupĂ„ modelul lui Hristos si atunci, cu adevĂ„rat, vei urma Lui Hristos si jugul tĂ„u va fi dulce, iar sarcian ta usoarĂ„. (cf. Mt. 11:30)

ExistĂ„ o ĂźntreagĂ„ teologie a crucii, Ăźn care teologii se Ăźntrec sĂ„ explice ce ĂźnseamnĂ„ crucea Ăźn viata lumii. Dar nici un cuvĂąnt al lor nu este mai percutant decĂąt cuvĂąntul SfĂąntului Apostol Pavel pe care l-am citat mai sus. Cea mai simplĂ„ teologie a crucii este Omul-Hristos rĂ„stignit pe ea, cu bratele Ăźntinse, Ăźntr’un suprem gest de iubire si de iertare adresat omenrii de atunci si de oricĂąnd, care mereu Îl rastigneste pe Fiul lui Dumnezeu. In Catedrala NationalĂ„ din Washington DC, Ăźn una din capelele de la parter, care are o catapeteasmĂ„ veche, o vedem pe SfĂąnta Fecioara cu Pruncul Ăźn brate, privind amĂąndoi spre credinciosi. Pruncul Iisus tine micile lui brate Ăźntinse Ăźn formĂ„ de cruce, prefigurĂąnd rĂ„stignirea. Oricine se rĂ„stigneste pentru Hristos Ăźn inima sa, Ăźn iubire si durere, acela a luat pe umerii sĂ„i crucea si-I urmeazĂ„ Lui.

Crucea pe care a fost rĂ„stignit Iisus a avut o istorie tulburatĂ„. DupĂ„ moartea Sa si dupĂ„ pogorĂźrea de pe cruce, a urmat Invierea Lui, ĂźnĂ„ltare la cer si trimiterea SfĂąntului Duh, care i-a Ăźmpins pe Apostoli la propoveduirea Ăźn toatĂ„ lumea. Evreii au Ăźngropat crucile pe care Iisus si cei doi tĂąlhari fuseserĂ„ rĂ„stigniti, crezĂąnd cĂ„ Galileanul acela rĂ„stignit va fi uitat. Cele trei cruci au zĂ„cut Ăźn pĂ„mĂąntul Golgotei, peste care s’au aruncat gunoaiele orasului Ierusalim, vreme de circa trei sute de ani. Intre timp, soarta crestinilor se schimbase: Lumea imperiului roman Ăźncepuse sĂ„ recunoascĂ„ Ăźn Galilean pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mesia pe care Iudeii Îl rĂ„stigniserĂ„. Crestinismul cucerise lumea; Constantin cel Mare acordase noii religii aceleasi drepturi ca si religiei pĂ„gĂąne care Ăźncepea sĂ„ moarĂ„. SfĂąnta Elena, mama ĂźmpĂ„ratului, a primit dreptul de la fiul ei sĂ„ meargĂ„ la Ierusalim si sĂ„ ĂźnceapĂ„ sĂ„pĂ„turile pentru a descoperi pe Golgota crucea lui Iisus. Intr’adevĂ„r, cele trei cruci au fost descoperite Ăźntr’o fostĂ„ cisternĂ„ de apĂ„, unde aproape se petrificaserĂ„, dar dificultatea era sĂ„ afle care era crucea adevĂ„ratĂ„. PlĂ„cuta de lemn pe care era scris Iisus Nazarineanul ImpĂ„ratul Iudeilor zĂ„cea amestecatĂ„ printre gunoaiele care acoperiserĂ„ groapa. ImpĂ„rĂ„teasa s’a rugat ĂźnpreunĂ„ cu crestinii din Ierusalim si Dumnezeu s’a Ăźndurat de rugĂ„ciunea lor: El le-a pus Ăźn inimĂ„ gĂąndul sĂ„ punĂ„ pe rĂąnd crucile peste un mort pe care Ăźl duceau sĂ„-l Ăźngroape. CĂąnd au pus crucea lui Iisus peste mort, acesta a Ăźnviat, a rostit cĂąteva cuvinte si a adormit din nou. Vestea descoperirii Sfintei Cruci a umplut lumea de bucurie. Mii si mii de pelerini au Ăźnceput sĂ„ vinĂ„ si sĂ„ venereze SfĂąnta Cruce. Ea a fost luatĂ„ de Persi, Ăźn urma unui rĂ„zboi cu Bizantul, dar a fost rĂ„scumpĂ„ratĂ„ cu pret mare. Inainte de cĂ„derea Bizantului sub asaltul turcilor, Patriarhul ĂźmpreunĂ„ cu ĂźmpĂ„ratul au hotĂ„rĂźt sĂ„ desfacĂ„ sfĂąnta cruce Ăźn bucĂ„ti si s’o trimitĂ„ pe ascuns, marilor biserici din din Europa, spre a o salva. Astfel Sf. Cruce a fost fĂ„cutĂ„ bucĂ„tele si trimisĂ„ marilor Ierarhi care, la rĂąndul lor, au ĂźmpĂ„rtit-o altor ierarhi Ăźn subordine. Crucea mai trĂ„ieste si astĂ„zi sub forma de mici bucĂ„tele rĂ„spĂąndite Ăźn toatĂ„ lumea.

Dar sfĂąnta cruce trĂ„ieste ĂźntreagĂ„ Ăźn inimile noastrĂ„, ale adevĂ„ratilor crestin, care o venerĂ„m prin rugĂ„ciunile noastre, prin facerea semnului crucii cĂąnd ne ĂźnchinĂ„m, prin acatistele dedicate ei si prin actele solemne de venerare din Joia Mare a rĂ„stignirii lui Iisus cĂąnd o scoatem Ăźn mijlocul bisericii si de 14 Septembrie, cĂąnd prĂ„znuim InĂ„ltarea Sfintei Cruci, patroana Bisericii noastre, cĂąnd crucea este pusĂ„ pe un taler pe flori si scoasĂ„ de preot Ăźn mijlocul Bisericii. Aici preotul rosteste niste ectenii speciale iar strana rosteste Doamne, miluieste Ăźn patru serii de cĂąte o sutĂ„, Ăźn timp ce preotul se apleacĂ„ pĂąnĂ„ la pĂ„mĂąnt Ăźn timpul rostirii fiecĂ„rei sute de Doamne, miluieste, dupĂ„ care crucea este pusĂ„ pe analog si toti crestinii vin sĂ„ facĂ„ metanii si s’o sĂ„rute spre venerare, Ăźn timp ce obstea cĂąntĂ„: Crucii Tale ne ĂźnchinĂ„m, StĂ„pĂąne si sfĂąntĂ„ Invierea Ta o lĂ„udĂ„m si o mĂ„rim. Amin.

Pr. Gh. Calciu

  Sinaxar  
   
Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Cruce
 
 

Explore website in a language of your choice:

©2008 Biserica Ortodoxa Romana "Sfanta Cruce".
Site realizat ca sponsorizare de catre Logic Industry - Web Design for Business
 
 
Open DC Holy Cross Romanian Festival ×